Literaturism Calatorii printre carti

Dictionarul Mara mi-a placut, m-a facut sa ma gindesc la niste lucruri pe care poate nu le-as fi bagat in seama in momentul asta al vietii mele (numai la copii nu-mi sta mie gindul :)) ).

Dar oricit de departe as fi de subiect, m-a facut sa inteleg putin din cum se simte un cuplu, din cum functioneaza el in momentul lui cel mai greu, dupa primul copil. Iar realitatea, oricit de prozaica ar fi ea, e mereu difuza prin lupa unui poet (bun) si eu unul am o mare nevoie de neclaritatea asta. In fine, am simtit ca sunt in lumea lui Coman si asta mi-a placut, nu e putin lucru. Si acum, poezia:

Dan Coman - patul

intr-o noapte m-am hotarit sa merg la spital
pentru a o mai incuraja pe tlinda
(urmele de milumil ajungea acum pina sub pat)

am luat cu mine si doi prieteni dar astia se jucau mereu
se ascundea dupa perdele si imitau
glasurile isterice ale asistentelor
il ademeneau pe portar cu miros de compot
lasau respiratia sa li se inmoaie intre dinti
apoi o scuturau pe hol
pina ieseau resturile de orbit din ea

am trecut insa de toate obstacolele
am ajuns cu bine in salonul noua

erau aici mai multe femei care innoptau cu fetele-n miini
puteam sa le privim nestingheriti caci somnul lauzelor
e fara fisura
ne imbrinceam la vederea cite unui picior iesit de sub plapuma
erau firicele erotice acolo
erau si citeva burti cazute din pijama
putin intr-o parte
asa, ca niste suvite rebele din anii 60

ne distram descoperind parti din burtile noastre
chicoteam
prietenii mei ramineau tot mai mult
cind la un pat cind la altul

ultimul pat pe linga care-am trecut
am trecut singur
pina la patul tlindei
era cale de o jumatate de ora
asa mi s-a spus
nu si ca era atit de cald

era foarte cald si eu inaintam tot mai mult
inspre cealalta parte a salonului

inspre locul acela bine camuflat de o gresie ingalbenita
peste care cadea uneori supa de pui

am tot mers, n-am simtit oboseala

ma mai opream sa beau cola, ma mai gindeam la mara
si uneori intorceam capul
dupa lauzele adincite in somn

cind am facut asta ultima data
n-am mai zarit nimic

ce-ar merge acum o cafea, mi-am spus
dar de-acum nici un pat
nimic care sa-mi indice daca merg bine ori ba

stiam doar ca in curind trebuie sa ajung la un rododendron

rododendronul despartea natural salonul noua in doua

dincolo de el era patul tlindei

am tot mers si am tot mers si am trecut si
de rododendron

cola se incalzise, de fumat nu mai aveam ce fuma
iar lumina neonului nu ajungea deloc in partea aceasta

in partea aceasta a salonului era liniste multa
si de-aici degeaba ma tot ridicam pe virfuri
si degeaba ma tot uitam inapoi
nu se mai vedeau nici usa
nici lauzele, nici prietenii
cu care atit m-am distrat

cind am intors capul l-am intors brusc
si-atunci am zarit patul

era sus, foarte sus, aproape ajungea la tavan
atirna de el o scarita din fringhie
cind cineva deschidea usa si intra in salon
fringhia se misca intr-o parte

m-am prins cu usurinta de scarita si am inceput catararea
pe la jumatate m-am oprit caci un fluture de noapte
tocmai depasea un fluture de zi
minunata manevra lui, intr-adevar

tlinda! tlinda! am strigat de citeva ori
dar nu mi-a raspuns nimeni
si nimeni pe toata intinderea patului
doar o pata proaspata de cafea

m-am asezat turceste aici si de aici am putut privi
in intregime salonul
se vedeau in departare celelalte paturi si se vedeau prietenii mei
fumind ascunsi dupa rododendron

le-am facut semne dar n-au observat

usa nu se zarea nicaieri
desi de citeva ori am auzit-o scirtiind
si am vazut cum tot cite-un pat ramine gol

eram cu adevarat obosit dar stiam ca pentru tlinda
nu e incurajare mai mare decit sa maninc

asa ca am scos un pachetel din noptiera, l-am asezat pe genunchi
si-am inceput sa mestec fara pic de graba
priveam cu mare impacare in departare
undeva foarte jos

acolo se trezea lumea

acolo incepea vizita de dimineata

acolo tlinda isi descheia al doilea nasture de la capot
tragind cu ochiul la celelalte lauze
si intocmai cum ele isi scoteau sinul
doar foarte putin isi scotea si ea din halat
sticluta de milumil
si doar cu un singur brat ridica usor-usor
capul marei inspre tetina